Ma numesc Cherie si vreau sa va intreb ceva.

De ce ne lasati sa aparem pe lume daca mai apoi ne abandonati si ne lasati in voia sortii?
N-am sa inteleg asta niciodata. Atat de putin va pasa de noi? V-ati intrebat vreodata ce simtim cand nu va mai vedem, cand cautam cu disperare drumul catre casa si ratacim in nesiguranta, prigoniti, infometati si insetati. Ne bucuram de o coaja de paine primita de la un strain care ne intelege suferinta si ne intrebam cu ce v-am gresit de ne-ati alungat.
Eu am avut un pic de noroc, pentru ca am fost salvata dar tot timpul am sperat ca imi voi gasi intr-o zi familia si iata ca dupa mai bine de sase ani de stat in adapost voi pleca in fine la casa mea.